Nemanjina 118, Kikinda 23300
Marți – Sâmbătă 10:00–16:00 (din aprilie până în octombrie)
Duminică și luni închis
+381 230 421 239
Nemanjina 118, Kikinda 23300
Vizitați Suvača, singura moară acționată de cai care s-a păstrat în Serbia și descoperiți metoda de obținere a făinii de acum 100 de ani!
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
Lepenski vir ca unul dintre cele mai mari și mai importante situri mezolitice din lume Lepenski Vir rezintă localitatea după care o întreagă cultură se numeşte Cultura de Lepenski Vir Acest sit reprezintă şi un loc de întâlnire a comunităţilor mezolitice locale şi a grupurilor neolitice nou-venite
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
O ocazie directă pentru pentru cercetări arheologice atotcuprinzătoare pe acest spațiu a fost construirea primului baraj pe Dunăre (proiectul Đerdap 1) Descoperirile pe situl Lepenski Vir s-au derulat treptat. Situl a fost înregistrat în anul 1960 iar săpăturile cu sonda pe sit au început în luna august a anului 1965,...
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
Atunci când cu prilejul construirii hidrocentralei pe Dunăre, la mijlocul anilor 1960 au început cercetările arheologice la Đerdap, nimeni nu a putut presupune că va fi descoperită o cultură preistorică complexă şi originală din mai multe aspecte, care până atunci a fost necunoscută, a cărei rămăşiţe materiale au fost determinate...
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
Expresia artistică proprie a artiştilor mezolitici a fost prezentată prin crearea scultpurilor şi a altarurilor din pietricele mari, realizarea altor obiecte cu caracter simbolic precum şi prin decorarea obiectelor pentru uz cotidian Pe sculpturile figurale sunt reprezentate fiinţe umane sau hibride, asemănătoare peştilor. Este clar că râul şi pescuitul ca...
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
Pe lângă producţia de mâncare, caracteristică neoliticului este şi apariţia ceramicii, respectiv confecţionarea vaselor şi a altor obiecte din lut ars Locuitorii neolitici din Lepenski Vir, în perioda de înainte de anul 5950 şi până înainte de anul 5500 înaintea erei noastre au practicat în continuare pescuitul, dar agricultura şi...
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
La Lepenski Vir au fost cercetate 136 de morminte în care au fost descoprite rămăşiţele scheletelor a 180 de indivizi Cel mai vechi mormânt la Lepenski Vir este descoperit în perioada Proto-Lepenski Vir. La acest nivel, un om răposat a fost înhumat în poziţie semişezând acoperit cu o grămadă de...
© Lepenski vir
© Lepenski vir
© Lepenski vir
Din perioada cea mai timpurie Proto-Lepenski Vir provin rămăşiţele câtorva locuinţe situate imediat pe mal, la distanţă de la 8m până la 12m Din perioada Lepenski Vir I şi II provine un număr semnificativ mai mare de locuinţe. Din cauza pantei terenului, în perioada I partea din spate a locuinţei...
© Lepenski vir
Stânca de porfir, desprinsă, aproape verticală, Treskavac, are înălţimea de 679m altitudine. Se află direct vizavi de aşezarea Lepenski Vir, pe partea românească a Dunării Unii oameni de ştiinţă consideră că locuitorii din Lepenski Vir au avut o relaţie specială faţă de această stâncă şi că aceasta le-a servit ca...
@Golubacki grad
© Golubacka tvrđava
Momentul precis în care a apărut şi constructorii Cetăţii Golubaţ nu sunt cunoscute În izvoarele scrise pentru prima dată la începutul secolului al XIV-lea, mai precis în anul 1335, perioada conflictelor sârbo-ungare intensive pe frontiera Dunăreană Numele ei pe hărţile medievale este scris în diferite limbi, dar în fiecare dintre...
@Golubacki grad
Fortăreaţa exterioară a Cetăţii Golubaţ este formată din patru turnuri cu metereze şi Poarta Principală Această parte a fost ce apărătoare a fortăreţei şi cea mai expusă atacurilor. Trecând prin Poarta Principală intraţi în fortăreaţa exterioară care este în cea mai mare parte construită în vremea domniei Despotului Sârb Stefan...
@Golubacki grad
@Golubacki grad
Turnul 9, cunoscut drept „ Turnul de tun” a fost adăugat ulterior în partea de jos a fortăreţei ca o parte din centura cetăţii A fost construit în perioada utilizării intensive a aremelor cu foc, în timpul domniei otomane în Cetate, drept mărturie slujind plăcile cu inscripţii în limba otomană...
@Golubacki grad
Turnul 5 a avut rolul de bază să apere Palatul şi fortăreaţa interioară de jos Se află în zona de mal a fortăreţei interioare lângă Palat A fost construit în perioada domniei despotului Stefan Lazarević, mare domnitor sârb medieval
@Golubacki grad
@Golubacki grad
Palatul reprezintă o construcţie medievală preafrumoasă a comandanţilor de demult ai Cetăţii Palatul este o construcţie monumentală cu mai multe etaje în zona de mal a fortăreţei interioare, ridicat în perioada de domnie a domnitorului Despotului Stefan Lazarević Are în total trei etaje şi două intrări, iar întregul spaţiu a...
@Golubacki grad
Oraşul de sus cu turnul principal de apărare reprezintă cel mai vechi şi cel mai greu accesibil spaţiu al fortăreţei. Cea mai veche parte a fortăreţei a fost formată de Oraşul de sus care s-a compus din patru turnuri mari dintre care turnul principal de apărare, aşa-numitul “Turn pălărie” (Šešir...
@Golubacki grad
Turnul nr.1, cunoscut şi drept “Turnul Pălărie” (Šešir kula) a fost construit pe cel mai dominant şi înalt loc de pe stâncile Ridan şi reprezintă turnul principal de apărare al fortăreţei de care se leagă multe poveşti şi legende…
@Golubacki grad
Suburbia de vest este astăzi o parte din parcul arheologic al Complexului Cetăţii Golubaţ şi cuprinde rămăşiţele arhitecturale descoperite din diferite perioade de istorie umană Prin cercetări arheologice s-a confirmat că acest spaţiu a fost populat încă din preistorie
Muzeul este înfiinţat în anul 1882 şi se numără printre cele mai vechi muzee din Serbia, este situat în clădirea „Concordia” care este ridicată în anul 1847 şi reprezintă un monument cultural de însemnătare majoră A fost construită pentru necesităţiile hotelului, după proiectul lui Franz Brandeisz
@gmv
Este vorba despre un simbol şi semn distinct al Muzeului Orăşenesc din Vârşeţ Derulând cercetări mai mici într-unul din morminte pe 10 aprilie 1913 Milleker a descoperit Idolul Vârşeţean, o figură antropomorfă păstrată excepţional. Este vorba destre o statuetă antropomorfă cu cap cilindric partea superioară a corpului stilizată iar partea...
@gmv
Căruţa de Dupljaja este denumirea unui artifact extraordinar descoperit la începutul secolului XX în Banat pe situl din apropierea satului Dupljaja, comuna Biserica Albă după care a primit şi numele Pe sit au fost descoperite două căruţe din teracotă care aparţin culturii Dubova din epoca medie de bronz cu o...
@gmv
Meritele pentru înfiinţarea Muzeului Orăşenesc din Vârşeţ îi revin lui Felix Milleker, al cărui curator a fost timp de aproape 50 de ani Felix Milleker (1858-1942) este un arheolog recunoscut, istoric şi publicist care pe parcursul întregii sale vieţi a publicat un număr mare de lucrări ştiinţifice şi de specialitate,...
@gmv
Atunci când austriecii au venit în Banat au găsit o zonă slab populată din cauza deselor inundaţii ale Dunării, Tisei, Timişulu şi Begăi cu un teren mlăştinos şi greu accesibil. De aceea noile autorităţi au decis colonizarea familiilor de catolici din Europa de Vest
@gmv
Datorită perioadelor în care Voivodina a aparţinut Imperiului Austro-ungar şi al comerţului cu alte părţi din Europa, Vârşeţul are ocazia de a fi în contact cu multe valori ale societăţiilor mai moderene, de la modă până la diferite idei şi descoperiri
@gmv
Prima ramură sportivă despre care există date scrise este tirul La sfârşitul secolului XIX au fost înfiinţate cluburile de scrimă şi biciclism care a organizat prima cursă în anul 1897 Începutul secolului XX aduce şi fotbalul: în 1903 se înfiinţează primul club de fotbal şi se joacă primul meci, iar...
@gmv
Scriitorul Jovan Sterija Popović a fost unul dintre intelectualii de vârf ai acelor vremuri. Este considerat fondator al dramei sârbeşti şi este primul şi unul dintre cei mai buni comediografi sârbi Este născut la Vârşeţ în anul 1806, fiul lui Sterija, negustor grec şi al Iulianei El este iniţiatorul înfiinţării...
@gmv
Carta pieţei din 1804, pe care o păstrează Muzeul Orăţenesc, reprezintă unul dintre cele mai importante documente juridice din istoria Vârşeţului Prin acest document, Vârşeţul în final a primit subiectivitatea sa politică şi juridică, pe care o are până în zilele noastre
@gmv
În Voivodina, în perioada când a fost parte din Austro-ungaria s-a stimulat cultivarea de tutun. A fost cultivat înainte de toate de maghiarii colonizaţi în anul 1804 pe teritorii din Bačka şi Banat Tutunul s-a importat În cantităţi mari, dar şi uneltele de fumat.
@gmv
Prepararea acestor prăjituri în Europa se leagă de sărbătorile religioase, mai ales de Crăciun. În serbia aceste prăjituri ajung în secolul al XVIII-lea, mai întâi în Voivodina
@gmv
La sfârşitul secolului al XIX-lea s-au înfiinţat câteva cluburi de biciclism pe teritoriul Ungariei de sud care a cuprins şi Banatul Biciclismul a fost susţinut de cei mai prestigioşi medici care l-au categorizat în rândul celor mai sănătoase exerciţii fizice
@gmv
Camera bănăţeană este inima casei, locul unde se adună familia, locul de viaţă
@gmv
Acoperitoarele capului cu zlată sunt tradiţionale în Banat. Acestea reprezintă o mulţime de elemente care formează acea parte din port pe care fata sau femeia îl poartă în cap – coafura, bijuterii şi alte acoperiri ale capului
@gmv
În Banat deseori se poartă bijuterii realizate prin tehnica filigranului, care presupune răsucirea şi apoi îndoirea firelor de argint pentru a crea ornamente caracteristice
@gmv
Viticultura pe teritoriul Vârşeţului datează încă din vremea Dacilor şi a domniei romanilor Odată cu dezvoltarea şi majorarea suprafeţelor sub podgorii în secolele XVIII şi XIX, viticultura devine cea mai importantă ramură economică la Vârşeţ
©gmv
Paja Jovanović, vârşeţean de naştere, a fost unul dintre cei mai mari pictori şi un reprezentant de excepţie al realismului academic. Amintirea de Paja Jovanović, este o parte din expozićia permanentă a muzeului şi conţine 14 lucrări valoroase, adunate într-un interval de timp de în jur de optzeci de ani.
@gmv
Studiul, finalizat convingător, desenat în timpul studiilor sale la Viena, sub privirea atentă a profesorului Grippenkerl, estte cel mai bun exemplu de lecţii perfect învăţate de tânărul student Paja Jovanović
@gmv
Arbanas, pus în profil, este un desen din perioada studiilor şi provine din călătoria la Podgorica (Muntenegru) în anul 1879 Chipul lui Arbanas practic aproape că schiţează portretul, este desenat minuţios cu desenul şi mişcări absolut sigure
@gmv
Faţa unui om mai în vârstă realizat de parcă dintr-o suflare, cu mişcări serioase şi sigure, a păstrat prospeţimea ideii iniţiale realizate rapid. Denumirea desenului ne indică asupra presupunerii că este dedicat, conform celor scrise, probabil lui Đura, fratelui artistului
@gmv
Figura portretizată, pe părţile deschise ale feţei, mâinil şi detalii, iese din spaţiul interiorului întunecat al salonului. Tratamentul pictorului în executarea sarcinii este de virtuozitate, academic precis în toate elementele de expresie artistică
@gmv
Portretul compozitorului Uroš Džimić este marcat cu atributele profesiei de compozitor: pian şi note, ia fiinţă în perioada şederii lui Jovanović în America, la începutul secolului XX
@gmv
Imaginea datează din anul 1930, este realizată în tehnica ulei pe pânză, prezintă domnitorul în picioare aproape în mărime reală. Regele, întors frontal spre privitor, conform tuturor cerinţelor de protocol pozează pictorului în încăperea de festivităţi a castelului, împrejmuit de mobilier stilistic de lux
@gmv
Pictura Tripticul Vârşeţean a fost menită expunerii la Expoziţia Milenară la Budapesta, cu prilejul sărbătoririi a o mie de ani de la venirea maghiarilor în spaţiul Carpatino-panonic Pictura este terminată în anul 1896. Este formată din trei panouri, Comerţul (Piaţa), Viticultura (Culesul) şi Cultivarea pământului (Secerişul), care reprezintă teme distincte,...
@gmv
Grupul de studii din perioada din 1887 până în 1910 în tehnica ulei pe pânză şi lemn, o formează Jocul trik-trak, Studiul pentru pictura Lupta cocoşilor (Borba petlova) sau Crâşmăriţa (Krčmarica). Studiul pentru compoziţie şi Citirea sorţii (Čitanje sudbine)
@gmv
Ceea ce este caracteristic la această pictură este faptul că Paja Jovanović a pictat în personajul Anghelinei chipul mamei sale Ernestina, cu atâta precizie şi claritate încât chipul mamei sale este copiat în chipul Sfintei Maici Anghelin
@gmv
Sfântul Nicolae (Patara în jur de 270 – Myra, în jur de 345), în creştinism este cunoscut şi ca Nicolae din Mirilikia sau Nicolae Făcătorul de Minuni, este sfânt în bisericile tradiţionale, arhiepiscopul oraşului antic Myra din VecheA Licie
@gmv
@gmv
În prima parte se găseşte un spaţiu de vânzare autentic, aşa-numitul birou cu mobilier masiv din secolul al XIX-lea, casa de marcat veche din metal, precum şi un cântar de farmacie. În segmentul al doilea sunt prezentate diferite produse ale acestei farmacii, care sunt în cea mai mare măsură produse...
@gmv
@gmv
Primele obiecte, respectiv bucăţi fosilizate de paleofloră şi paleofaună au fost depuse în Muzeu la sfârşitul secolului al XIX-lea Materialul paleontologic este format dintr-un număr mare de oase de mamut (două maxilare inferioare întregi) Colecţia orintologiccă, drept cea mai completă şi cea mai importantă colecţie numără 175 de exemplare preparate
©gmv
Castelul este dominat de turnul donjon , care este construit în meterezul de est, în timp ce de partea dinspre apus s-a găsit un turn semicircular După plecarea mongolilor în primăvara anului 1242 pentru ca să întărească sistemul de apărare al ţării Regele Bela a al IV-lea (1235-1270) a început...
@NMKikinda
Cea mai veche clădire cu un etaj din Kikinda, construită în 1839, cunoscută sub numele de Curia („Curia” – sală de judecată). A fost sediul autorităților judiciare și administrative ale Districtului Marei Kikinda și al Tribunalului Regal până în 1876. Clădirea avea aproximativ patruzeci de celule de închisoare; astăzi găzduiește...
@gmkikinda
Cel mai cunoscut locuitor preistoric al Kikindei, vechi de circa 500.000 de ani. A trăit într-o epocă a stepelor umede, populate de mamuți, hiene și rinoceri. Descoperită în 1996 în fabrica de cărămidă „Toza Marković”, în timpul excavării argilei. Specialiștii au identificat oasele, colții și craniul — au început cercetări...
@nmkikinda
Primii locuitori ai Banatului au trăit aici acum aproximativ 8000 de ani. Cea mai veche descoperire neolitică a fost găsită lângă satul Iđoš, la 7 km de Kikinda. Artefactele includ vase de lut, greutăți pentru plase, topoare de piatră, șule de os și figurine cu trăsături umane sau animale. Amprenta...
@nmkikinda
Comunitățile preistorice își îngropau morții pe terenuri înălțate; de aceea necropolele sunt frecvente în nordul Banatului. Situri principale: Podlokanj, Mokrin, Ostojićevo și Iđoš (marcate cu portocaliu pe hartă). Acestea aparțin Epocii Metalelor — Epoca Cuprului și Epoca Bronzului. Cel mai vechi sit: necropola din Podlokanj, datând din Epoca Cuprului. Obiecte...
Necropolele din Mokrin și Ostojićevo datează din epoca bronzului timpuriu și mijlociu. În Mokrin au fost descoperite 312 morminte, iar în Ostojićevo 285 — persoane de toate vârstele au fost înmormântate aici. Analiza oaselor dezvăluie alimentația, sănătatea, sexul, vârsta și statutul social. Vasele din morminte serveau pentru hrană; bijuteriile și...
@nmkikinda
O mare parte a Europei făcea parte din Imperiul Roman; influența sa se resimțea și în Banat. În nordul Banatului trăiau sarmații nomazi, care preluau parțial obiecte și stiluri romane. Marea migrație a popoarelor a adus numeroase grupuri prin această regiune. Din secolul al VI-lea, avarii au rămas mai mult...
@nmkikinda
• Reconstrucția unei case tipice din Banat de acum aproximativ 100 de ani. • Mobilierul, obiectele casnice și îmbrăcămintea ilustrează viața de zi cu zi. • Pe comodă se află vase de sticlă din atelierul lui Uroš Čavić. • Atelierul lui Čavić a fost singurul atelier de pictat pe sticlă...
Sunt expuse costume tradiționale sârbești și maghiare. Piesa specială: căciula giuvaergiului din satul Melenci, realizată de Kata Lončarski – „Bijutiera”. Confecționată din mătase și brocart, împodobită cu broderie aurită, pietre prețioase și perle. Simbol al prestigiului în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Soacra o dăruia miresei la nuntă;...
Sunt expuse: mașină de cusut Singer, presă de rufe („rolja”), leagăn, mobilier de bucătărie, vase și farfurii de perete. „Dozidnica” sau „kuvarica” — prosop decorativ deasupra aragazului, adesea cu inscripții amuzante. Obiectul mare din lemn este o ladă de gheață — precursoarea frigiderului; un cufăr din lemn căptușit cu metal,...
Modelele prezintă case tipice din Banat din secolele XVIII–XIX. Materiale de construcție: pământ, lut, paie, pleavă, stuf și lemn. Casele aveau două camere (una pentru oaspeți și una pentru viața zilnică), o bucătărie și un coridor. Deși exista intrare din stradă, oamenii intrau de obicei prin curte, unde se desfășura...
Kikinda este un oraș relativ tânăr, format la mijlocul secolului al XVIII-lea. A fost colonizată de grăniceri sârbi din Pomorišje; legenda îl menționează pe căpitanul Kristifor Kenđelac ca fondator. Orașul a fost construit după planul urbanistic al contelui Claudio Mercy — străzi perpendiculare și piață centrală. Denumire veche: Marea Kikinda...
Obiectele expuse mărturisesc despre războaiele secolelor XIX–XX. 1848–1849: Kikinda a fost puternic afectată de revoluție; conflictele au început social și au degenerat etnic; orașul a fost incendiat de mai multe ori. Primul Război Mondial: mii de locuitori au fost mobilizați; kikindenii au luptat pe mai multe fronturi; voluntarii au sprijinit...
Perioadă de înflorire în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Dezvoltare industrială: morărit, exploatarea argilei, calea ferată. Calea ferată lega Kikinda de Szeged și Timișoara. Harta orașului de la sfârșitul secolului XIX arată că structura urbană s-a schimbat foarte puțin. Pe pereți se află portrete ale cetățenilor de seamă...
Educația s-a dezvoltat în Kikinda la sfârșitul secolului al XIX-lea; în Gimnaziu a fost înființat un Muzeu de Științe Naturale. Predarea includea zoologie, botanică, mineralogie și sistematică. Sunt expuse modele didactice autentice din biologie de la trecerea dintre secolele XIX–XX: postere, modele de plante, bacterii și ciuperci, roci, minerale, fosile,...
Pe coridor sunt expuse lucrări de artă contemporană ale autorilor din Kikinda, din a doua jumătate a secolului XX până astăzi. Fiecare artist este reprezentat printr-o singură lucrare, oferind o imagine asupra diversității artei locale. Motive frecvente: peisaje ale câmpiei, arhitectura specifică, mentalitatea locală. Lucrări recomandate: „Păzitorul turmei” (Z. Mandić),...
@NMKikinda semnează drepturile de autor pentru conținutul text și fotografiile publicate. Cu sprijinul Ministerului Culturii și Informației al Republicii Serbia în 2025.
